Cuvant De Tudor Arghezi Metaforex

Cuvant - De Tudor Arghezi - Comentariu Ro de Tudor Arghezi - comentariu Poezia Cuvant, scrisa in anul 1935 de catre poetul din Carbunesti, T. Arghezi, este ca o prefata pentru volumul pe Pflege il deschide: Carticica de seara. Prin ea, autorul isi exprima parerile despre rolul sau si al operei Verkauf Sendung und modul de creare ein poeziei, aceasta devine o arta poetica. Titlul, ales de poet pornind de la principiul biblic La inceput ein foss cuvantul. Exprima dorinta autorului de ein Gesicht o Opera reusita, Pflege sa-l satisfaca pe cititor. Opera Cuvant exprima direkt sentimenteleautorului. Adresandu-se direkt, acesta isi marturiseste visul de a-i Gesicht cititorului un dar plin de semnificatii: Vrui, Zitadelle, sa-ti fac un dar. In poezia lirica, se gasesc diversi termeni Pflege subliniaza prietenia dintre emitator si Rezeptor: vocativul cititorule sugereaza legatura afectiva puternica dintre cei doi. Darul oferit este o opera de dimensiuni reduse, O carte pentru buzunar O carte Glimmer, o carticica dar aflata in armonie cu lumea incaonjuratoare: Am voit sa umplu celule Cu suflete de Molekül. Mi-a trebuit un violoncel Bin ales un brotacel Pe o foaie de trestie ingusta O harpa: bin ales o lacusta. Cimpoiul trebuia sa fie un scatiu Diminutivul carticica arata dragostea autorului fata de citior, dar si fata de opera sa. Poetul vrea ca darul sau sa fie aproape de inima cititorului, ca acesta sa-l poata purta in permanenta cu el. Autorul alege cuvintele cu katze mai multe intelesuri. Fiecare Rezeptor Poate Interpreta Alt Sens al Cuvantului Respekt, Astfel El Cuprinzand in Intelesul Sau O Viata Intreaga. Sentimentul viu reiese si din orchestra vesela, violoncel, harpa, cimpoi inlocuita cu corul pitigaiat brotacel, lacusta, scatiu. Cuprinzand o serie de imagini auditive, cartea se transforma intr-o armonie de sunete Scriitorul, sorgfalt se crede ein fi un magier, un vrajitor al cuvintelor, doreste sa faca farmece, aducand astfel in viata cititorului, prin opera sa, o lume misterioasa, nemaivazuta si pocnind din degete sa-l trezeasca pe acesta pentru ein vedea cele mai Mici detalii care dau farmec vietii: Farmece als fi voit sa fac Si printr-o ureche de acSa Strecor pe-un fir de ata Micsorata, subtiata si nepipaita viata Pana-n Mana, Zitadelle, ein Dumitale. Folosirea formei pronominale dumitale exprima respectul pe Pflege autorul il sind fata de receptorii creatiei Verkauf. De asemenea, pentru ca darul sau sa fie cu adevarat magnific, poetul surprinde in opera sa si elemente ce dau culoare si prospetime vietii: Macar cateva crampeie Macar o tandara de curcubeie, Macar nitica scama de zare, Nitica nevinovatie, nitica departare Als fi voit Sa culeg drojdii de roua, Intr-o carticica noua, Parfumul umbrei si cenusa lui. Ultimul vers al poeziei, Pflege este de fapt si ultima strofa, din cele patru, arata efortul depus de autor pentru ca darul sau sa fie perfekt. Astfel, scriitorul se daruieste in totalitate operei Verkauf, punand in ea o parte din sufletul sau, din crezul sau poetisch, subliniind menirea sa ca poet si Schöpfer. Poezia, avand o muzicalitate aparte, Daten de rima imperecheata si monorima, cuprinde o serie de metafore, tandara de curcubeie, suflete de molekül, scama de zare, prin care autorul surprinde intregul univers al esentelor, al inchipuirilor. Tun wload.110mbMetafore din poezia cuvant de tudor arghezi Cuvant de Tudor Arghezi Eine fost publicata in volumul. Carticica de Seara, in anul 1935 si este o arta poetica argheziana ce exprima conceptia poetica despre forta cuvantului. Prin puterea lui, cuvantului poate crea sau distruge. Cuvant de Tudor Arghezi Concluzii: 1. Toate trsturile spezifizierung ale acestei poezii evideniaz originalitatea icircntregii poezii a lui Arghezi. Poetul este creatorul unui limbaj poetisch nou prin folosirea originalatilde ein metaforelor: bdquoandra de curcubeerdquo, bdquoscamatilde de zarerdquo, bdquodrojdii de rourdquo 2. Poezia impresioneaz de asemenea prin noutatea Ich puterea de sugestie ein expresiei poetice. Lacusta in loc de harpa, scatiu in loc de cimpoi, pe baza unor trasaturi comune de sens: sunete, forma fizica, elementele structurale care le compun. Pentru a oferi cititorului o carte despre universul marunt, autorul ar fi vrut sa faca farmece. Printr-o ureche de ac, sa strecori pe un fir de ata:. Mysorata, subtiata si nepipaita viata - Replici preluate la francezi: - bdquoa sugera ndash iat visulrdquo - bdquopoezia va fi numai muzic ich imaginerdquo ndash Malarmais - bdquopoezia viitorului va fi numai muzic ich culoarerdquo ndash Mazedonski - bdquopoezia s ne vorbeasc mai mult despre frunze decacirct despre Oamenirdquo ndash imaginea s materializeze o idee, nu un Gefühl O specie, e un mic Gedicht patildestoral, icircn genul idilei clasice, komplizieren icircn Geist romantischen prin intensitatea visului de dragoste. Poetul aspiratilde spre o iubire implinitatilde, proiecticircnd pe fundalul unei naturi feerice o poveste de dragoste idealatilde, icircn Pflege gesturile se implinesc icircntr-un ritual al icircntelegerii si al armonicii depline. Nimic nu-ich tulburatilde pe icircngratildegostiti, nici o conventie nu-i indepatilderteazatilde, dragostea lor e mutatilde, reprefatildecutatilde si inscentatilde, e un foc de initiere feierlich. Icircn Dorinta, Dragostea nu e realiatate, ci aspiratie spre icircmplinire prin iubire. - Blaga distinge 2 modaliti de cunoatere: a) cunoaterea luciferic (prin iubire) ndash Efect: sporirea misterului aciunea creatorului ndash acela innobileaz sau teilnehmen la frumuseea creaiei göttlich (lumea viaa) Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri Criticii literari au imitit ciclul Pastelurilor in doua mari parti: o zona zentrala, unitara si masiva, alcatuita din 30 de poezii inspirate din peisajul autohton si o zona marginala, alcatuita din 10 piese cu simbolismus exotisch: Mandarinul, Pastell chinezesc O categorie aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul iernii : Sfarsit de toamna, Iarna, Miezul ierniei, Gerul, Viscolul. Ipostaze si semnificatii ale unor Motiv asociate naturii in poezia romantica si bacoviana Poezia este unul dintre cele opt mituri in creatia emineciana, mit sorgfalt se manifesta sub doua infatisari: una directa explicita, alta indirekta, ca expresie ein unei muzicalitati interioare profunde. Muzicalitatea este o Conditie fundamentala ein poeziei din toate timpurile, dar poetii romantici se evidentiaza in istoria poeziei lumii prin aspiratia de a gasi limba perfecta, in Pflege sensul sa intre in simbioza perfecta cu muzica, revelata intr-un discurs eminemente musical. Structura poeziei este armonioas, prima strof se repet n a far de versul al doilea, astfel nct versul 1 este n relaie cu versul 5, 3 cu 7, i 4 cu 8. Mijloacele artistice de realizare pe lng simbol ntlnim metafore i personificri Dormeau adnc sicriile De plumb Comentariul poeziei Lacul de Mihai Eminescu - In viziunea lirica a lui Mihai Eminescu, apa este un Element al vietii, al profunzimii trairilor interioare, sugerand intensitatea sentimentului de iubire ideala si visul implinirii aceteia in cadrul unei natur feerice, ocrotitoare. Comentarea motivelor poetice din poezia Oda in mediul antic - Pentru dichter, moartea este sursa de eliberare de condiia muritorului, de a vieui liber ich mplinit, cci doar n lumea absolutului se va atinge idealul. Motivul transcenderii reflektieren atitudinea de baz ein poetului fa de moarte nu cred s-nv ein muri vreodat. Acest motiv este conectat cu cel al veniciei pururi tnr, exprimnd marea diferen ein vieii pmnteti i cea nemuritoare. 2.Inlaturarea domniilor fanariote si instalarea domnitorilor pamanteni, aparitia unor relatii ökonomie si politice inexistente pana atunci constituiau premisele necesare pt ridicarea societatii romanesti pe o noua treapta de dezvoltare social-economica. Pt modernizarea vietii sozial politice si culturale. Tot n linia tradiionalismului gndirist, Vasile Voiculescu scrie o poezie puternic influenat de spiritul religios, dei ortodoxismul este la el doar un Element konventionell, nu unul de structur. Semnele tradiionalismului su se puteau lmuri nc din volumul de Debüt cnd poetul evoca viaa satului, casa printeasc, peisajul inutului natal ntr-o manier semntorist. Simbolurile religioase, tot mai frecvente n poezia sa devin repezentri iconografice, cptnd sensuri moral, general-umane, eliberate de orice umbr de misticism. Verweigern Sie sich. 14 Medie Hinweis: 8.47 10